Europa de mâine. Podcast Euranet Plus, realizat de Radio România

Traficul de droguri a devenit o problemă tot mai complexă pentru autoritățile europene, pe măsură ce rețelele criminale s-au internaționalizat și și-au diversificat metodele de transport și distribuție. Nu mai vorbim doar despre capturi de droguri la frontieră, ci despre rețele transnaționale care folosesc infrastructuri comerciale legale, porturi, companii de transport și curierat și care își schimbă rapid rutele atunci când controalele se intensifică.
 
Un punct important îl reprezintă rolul porturilor europene și felul în care traficanții își modifică strategiile atunci când autoritățile încearcă să controleze principalele rute. 
 
În acest context, noul plan de acțiune al Uniunii Europene împotriva traficului de droguri pentru perioada 2026-2030 oferă un reper pentru a înțelege cum încearcă instituțiile europene să răspundă unui fenomen care se adaptează permanent. 
 
În privința României, lupta împotriva drogurilor nu se limitează la destructurarea rețelelor de trafic, ci implică și sănătatea publică și dezvoltarea centrelor de tratament și a măsurilor de prevenție.
 
Mihaela Ioncelescu de la Radio România Timişoara a discutat cu eurodeputata Maria Grapini despre cooperarea interinstituţională la nivel naţional şi european pentru combaterea reţelelor de trafic de droguri.  

În iunie, Europol a publicat un raport care ar fi trebuit să fie o veste bună. Din cele opt sute douăzeci și una de rețele criminale considerate cele mai periculoase din Uniunea Europeană în urmă cu doi ani, trei sferturi nu mai sunt pe listă. Însă, în locul lor au apărut cinci sute treizeci și trei de rețele noi. Astăzi, Europol numără șapte sute treizeci și una de rețele active în Uniune, cu peste patru sute de mii de oameni implicați, din o sută optsprezece naționalități. Comisarul european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, nu le-a numit găști de cartier. Le-a numit corporații ale crimei. 85% dintre ele își ascund activitatea în spatele unor firme perfect legale.
 
Cătălin Glăvan, jurnalist la Radio România Oltenia Craiova, a discutat cu europarlamentarul Vlad Voiculescu și cu  sociologul Constantin Crăițoiu, de la Universitatea din Craiova despre riscul consumului de droguri și cum poate fi prevenit, cum funcționează și cum pot fi destructurate aceste rețele.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre influenţa pe care o are mediul online asupra alegerii unei destinaţii de vacanţă şi asupra locurilor pe care ne propunem să le vizităm. Este uşor de observat că rețelele sociale au transformat timpul liber într-un act performativ. Mersul la plajă, participarea la un concert sau călătoria nu mai reprezintă doar o relaxare. Toate aceste activităţi au devenit un spectacol de pus în scenă în mediul online pentru a câştiga noi prieteni, urmăritori sau, pur şi simplu, pentru a arăta că „şi eu am fost acolo”.
Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, a discutat cu europarlamentarul Eugen Tomac, membru al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie şi cu Adrian Voican, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism şi conducătorul unui important tour operator din România despre călătoriile „instagramabile”, despre valoarea digitală sau despre semnificaţia istorică a unui loc frecvantat de turişti şi, nu în ultimul rând, despre promovarea patrimoniului cultural şi istoric din Europa.

Inteligența artificială schimbă deja felul în care muncim, comunicăm și ne organizăm viața de zi cu zi. Dar cum va arăta timpul nostru liber în viitor? Vom avea mai mult timp pentru relaxare și pentru pasiunile noastre? Vom continua să mergem la film, la teatru, la operă sau la circ și ce impact vor avea noile tehnologii asupra industriei culturale?
Într-o nouă ediție a podcastului „Tomorrow Europe – Europa de mâine”, Robina Cornaciu discută cu europarlamentarul Claudiu Târziu despre modul în care inteligența artificială ar putea redefini relația dintre muncă și agrement, despre riscurile și oportunitățile pe care le aduce în domenii creative precum arta, muzica și scrisul, dar și despre felul în care înțelegerea noastră asupra odihnei și relaxării s-ar putea schimba în deceniile următoare.
Va deveni timpul liber o componentă mai importantă a vieții decât munca? Mai sunt granițele dintre viața profesională și cea personală la fel de clare într-o lume în care putem lucra de oriunde și oricând? Sunt câteva dintre întrebările la care încercăm să găsim răspunsuri în această ediție a podcastului „Tomorrow Europe – Europa de mâine”.

Fără îndoială, evenimentele socio-politice din ultimii ani dar și evoluția economică au influențat modul în care oamenii își organizează vacanțele precum și modul în care se face turism în Europa dar și la nivel global. 
În vara lui 2026 cu siguranță călătoriile nu se opresc, după ce, în 2025, ele au înregistrat un record, potrivit datelor Eurostat, turismul european contribuind cu aproape 10% la PIB-ul regiunii. Vom continua să ne achiziționăm vacanțe dar o vom face în alt mod: călătoriile din timpul liber devin mai conștiente și mai digitalizate, transformând siguranța și flexibilitatea în condiții obligatorii pentru orice destinație.
 
În această ediție a podcastului ”Europa de mâine” aflăm care sunt noile tendințe de pe piața turistică, ce destinații sunt preferate pentru siguranță și liniște și cum se poate evita supraaglomerarea lor pe viitor. Abordăm și subiectul inteligenței artificiale din domeniul ospitalității și din planificarea vacanțelor și aflăm cum schimbă AI-ul domeniul turismului dar și cum ne adaptăm la aceste schimbări. 
Magda Vâjaică, realizator Radio România Constanța a discutat cu Adrian Axinia, europarlamentar membru în Comisia de transport și Turism, Cristian Bărhălescu, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România precum și cu Nikola Miladinov, ofițer de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în Bulgaria.

Platformele online ne fac viața mai ușoară, dar ne și transformă, în același timp, în ținte. Marketingul modern nu mai este doar o reclama la televizor sau la radio. Este personalizat, agresiv și, de multe ori, manipulator. Există  și așa-numitele capcane psihologice, atunci când site-urile îți adaugă în coș produse ascunse sau te fac să te simți vinovat dacă refuzi o ofertă. Un alt exemplu ar fii legat de urmărirea agresivă, atunci când există algoritmi care iți fac profilul comportamental și îți exploatează vulnerabilitățile emoționale sau citești așa zisele recenzii care sunt false și care transformă un produs slab într-unul extraordinar. Pentru a ne proteja de toate acestea și de multe altele există măsuri prevăzute atât în legislația din România, cât și în cea a Uniunii Europene  De atlfel,  Uniunea Europeană are unele dintre cele mai stricte reguli din lume în  ceea ce privește protecția consumatorilor. 
 
Ștefan Rancu, jurnalist la Radio România Antena Satelor, a discutat despre legislația în domeniu și despre drepturile consumatorilor cu Sorin Mierlea, președintele Asociatiei pentru protecția consumatorilor – InfoCons și cu europarlamentarul Gheorghe Piperea,  membru în Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor a PE.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre drepturile pasagerilor aerieni. În mare majoritate, aceştia călătoresc în interes personal şi, pe lângă biletul de avion, fac rezervări la hoteluri şi, uneori, închiriază maşini, într-un pachet de servicii recent definit şi reglementat la nivel european. De mai mulţi ani, la nivel european se poartă negocieri pentru modificarea legislaţiei privind normele comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor.
Va reuşi viitoarea legislaţie europeană să pună capăt costurilor ascunse care duc la creşterea preţului biletului de avion?
Ce pârghii instituţionale are la dispoziţie Uniunea Europeană pentru protejarea pasagerilor, în special pentru cei care călătoresc cu avionul, care s-au confruntat sau care se confruntă cu amânarea sau suspendarea unor zboruri?
Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, le-a adresat europarlamentarului Virgil Popescu şi lui Dan Anghelescu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre fraudele prin plăți în Uniunea Europeană, fenomen care crește rapid. Escrocii își schimbă tacticile — de la furtul de date la manipularea oamenilor pentru a face singuri plățile — folosind metode avansate precum inteligența artificială și ingineria socială.
 
În 2025, 45% dintre consumatorii din Uniunea Europeană E s-au confruntat cu tentative de fraudă, iar inteligența artificială a crescut rata de succes a atacurilor de tip phishing cu 400%. Printre noile mtode de escrocare figurează phishing prin coduri QR („quishing”), fraude cu voci deepfake, mesaje false pentru plata taxelor de drum, reduceri online înșelătoare și reclame frauduloase generate cu AI folosind imaginea celebrităților pe rețelele sociale.  Așadar, întrebarea este: escrocherii reale, falși experți și influenceri manipulatori - cât de departe pot merge escrocii din mediul online?
 
Adelina Tocitu, jurnalistă la Radio România Bucureşti FM, a discutat cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European şi cu Alexa Jospeh, expert în securitate cibernetică.

Sub genericul –Tomorrow’s Europe ,Europa de mâine, vorbim astăzi despre migrația calificată versus perfecționarea profesională internă în Uniunea Europeană. Într-o economie europeană aflată într-o competiție globală tot mai intensă, una dintre marile întrebări este cum își pot menține statele competitivitatea pe piața muncii. România și alte țări din Uniunea Europeană se confruntă deja cu lipsa forței de muncă în anumite sectoare, în timp ce transformările tehnologice și economice cer competențe tot mai specializate.
În acest context, apare o dilemă: ne putem baza exclusiv pe formarea și perfecționarea profesională a propriei forțe de muncă sau este nevoie și de atragerea migranților calificați? Cu alte cuvinte, poate Europa să rămână competitivă fără imigrație sau soluția realistă este o combinație între dezvoltarea competențelor interne și migrația calificată?
Robina Cornaciu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor, a discutat  despre aceste provocări și despre politicile europene în domeniul pieței muncii cu europarlamentarul Maria Georgiana Teodorescu.

În ultimii ani, Uniunea Europeană s-a confruntat cu mai multe crize energetice, iar aceste evoluții au readus în prim-plan o dezbatere importantă: cum poate Europa să își atingă obiectivele climatice fără a afecta competitivitatea industriei.
Tranziția către o economie verde presupune costuri semnificative pentru companii, în special în sectoarele cu consum ridicat de energie, în timp ce concurența globală devine tot mai puternică. În același timp, presiunea de a reduce emisiile și de a respecta angajamentele climatice rămâne una majoră.
În acest context, provocarea pentru Uniunea Europeană este de a găsi un echilibru între sustenabilitate și competitivitate, astfel încât tranziția verde să nu devină un obstacol pentru dezvoltarea economică, ci o oportunitate.
Cum poate Europa să își atingă obiectivele climatice fără a afecta competitivitatea industriei?
Clara Iancu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor, abordează toate aceste aspecte în dialogul purtat cu europarlamentarul Ștefan Mușoiu.