Europa de mâine. Podcast Euranet Plus, realizat de Radio România

Sub genericul „Tomorrow’s Europe, Europa de mâine”, în această ediție discutăm despre  competitivitatea Uniunii Europene, Economiile statelor membre au fost afectate de  războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei din cauza modificării fluxurilor de  aprovizionare și a turbulențelor prețurilor la energie. Cel mai recent război, din Orientul  Mijlociu, a provocat instabilitate pe piețele energiei și o impredictibilitate a prețurilor, cu  impact asupra costurilor de producție și de transport. 
 
Pe de altă parte, tarifele vamale și acordurile comerciale influențează, la rândul lor,  economiile statelor membre ale Uniunii Europene. Se discută despre politica industrială a  Uniunii versus piețe deschise, despre autonomia strategică și despre producția  europeană, eventual cu eticheta „Made in the EU”. 
 
Un aspect important îl reprezintă acordurile comerciale, precum cel cu MERCOSUR, care  reprezintă piața comună a Americii de Sud, alcătuită din Argentina, Brazilia, Paraguay și  Uruguay. Semnarea acestui acord a provocat vii dezbateri, conturându-se două curente,  fie deschiderea piaței europene cu respectarea unor standarde de calitate, fie evitarea  unui astfel de acord pentru a-I proteja pe producătorii europeni. Am încercat să aflăm  care sunt avantajele și riscurile unui astfel de acord în dialogurile pe care le-am purtat cu  profesorul Radu Ciobanu, prodecan de la Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse  de Valori, Academia de Studii Economice din București și cu europarlamentara Maria  Grapini, vicepreședintă a Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor din  Parlamentul European. 

Cum își rezolvă armatele europene deficitul de personal ?
          Într-un context internațional de securitate tot mai complicat parcurgem o perioadă marcată de numeroase conflicte și evenimente internaționale ce au pus la încercare stabilitatea globală, afectând viețile a milioane de oameni de pe aproape toate continentele.
          În aceste condiții, în statele membre ale UE se vorbește tot mai des despre armată. Despre creșterea cheltuielilor militare, despre noi programe de înarmare și mai ales despre recrutarea de noi militari, cu atât mai mult cu cât unele rapoarte indică faptul că Europa se confruntă cu un deficit semnificativ de personal militar.
          Spre exemplu, o analiză recentă a Institutului Francez de Relații Internaționale (IFRI) arată că UE are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de anul 2030.
          Între altele, raportul arată că Europa nu are suficienți soldați pentru un război terestru. Astfel, 20 din 30 de națiuni europene (din NATO/UE) au sub 15.000 de soldați activi. Dacă punem la socoteală și faptul că o parte a trupelor americane prezente în Europa ar urma să fie relocate, tot mai multe armate europene își propun să gestioneze mai bine deficitul de personal. 
           Problema nu este foarte simplu de rezolvat. S-a avansat ideea revenirii la serviciul militar obligatoriu sau recrutarea de mai mulți rezerviști voluntari ori chiar angajarea de mercenari.
          Cum se poziționează România în această dezbatere este un subiect abordat în dialogul lui Sorin Şchiopu jurnalist la Radio România Târgu Mureş cu europarlamentarul PNL (PPE) Gheorghe Falcă și cu conf.dr. Mihaela Natea, director al Departamentul de Istorie și Știinte Politice al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) Târgu Mureș și director al Centrului de excelență Jean Monnet în Securitate Europeană și Combaterea Dezinformării.

Sub genericul –Tomorrow’s Europe, Europa de mâine, astăzi, subiectul aflat în atenție  este legat direct de posibilitatea înființării unei agenții europene de informații. Întrebările ce gravitează în jurul acestei teme vizează aspecte care țin de oportunitatea funcționării unei astfel de instituții,  de piedicile existente în punerea la punct a unei entități de intelligence și ce poate construi Uniunea Europeană în lipsă.
În materialul jurnalistic semnat de Horia Daraban, redactor la Radio România Iași, interlocutorii  săi, eurodeputatul român Vasile Dîncu,  și profesorul ieșean Teodor Moga, folosesc în răspunsurile lor  noțiuni precum suveranitatea națională a statelor membre ale Uniunii, încredere între parteneri și pericole reale la adresa spațiului comunitar.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre apărarea Europei.
Suntem pregătiţi pentru un nou tip de război, bazat pe tehnologie şi inteligenţă artificială? În ce măsură ar putea inteligenţa artificială să-i înlocuiască pe militari pe câmpul de luptă? Care va fi rolul dronelor într+un viitor conflict militar? Avem legislaţia necesară pentru a apăra populaţia din Uniunea Europeană de aceste ameninţări?
Acestea sunt întrebările comune pe care jurnaliştii din reţeaua EuranetPlus le-au adresat interlocutorilor, întrebări pe care Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, le-a adresat europarlamentarului Vincze Lorant, membru supleant în Comisia de Securitate şi Apărare a Parlamentului European.

„Un alt loc pentru o viață mai bună” este tema pe care o vom aborda în această ediție a podcast-ului „Tomorrow`s Europe”- „Europa de mâine.” În ultimele decenii, milioane de cetățeni europeni au ales să-și părăsească țara natală și să se mute, temporar sau defintiv, în alte state din spațiul european. Motivele sunt din cele mai diverse: economice, de securitate, oportunități de dezvoltare, culturale sau calitatea vieții. De altfel, dreptul la libera circulație este unul dintre pilonii Uniunii Europene. Cei mai mulți dintre cei care caută un alt loc pentru o viață mai bună sunt cetățeni din Est, care aleg să se stabilească în țările vestice. Cu toate acestea, în ultimii ani, tot mai mulți europeni din Vest aleg să se mute în țările estice. În România, de pildă, erau înregistrați în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări, la finalul lunii noiembrie 2025, peste 69.700 de cetățeni europeni cu drept de ședere. Cei mai mulți vin din țări precum Italia, Germania, Franța sau Suedia. Monica Neacșu de la Radio România Brașov a discutat pe acest subiect cu europarlamentarul român Maria Grapini și cu Thomas Hoffman, un cetățean german care s-a stabilit, de câțiva ani, în centrul României, la Brașov.

Într-o lume marcată de crize suprapuse, suprasaturație informațională și polarizare accentuată, încrederea pare tot mai fragilă. Tinerii pun sub semnul întrebării instituțiile, politica și chiar adevărul, în timp ce liderii vorbesc despre o epocă a epuizării și a speranței pierdute. În acest podcast, adunăm vocile unei generații neliniștite și ale unor experți care analizează mecanismele neîncrederii: de la război și extremism, la rețele sociale, dezinformare și inteligență artificială. Este scepticismul noua noastră formă de luciditate sau un drum periculos spre izolare și ruptură socială? 

Europenii, între securitatea socială și securitatea în apărare. Aceasta este tema ediției podcast-ului ”Tomorrow”s Europe / Europa de mâine” , în care încercăm să aflăm în ce măsură vor avea de ales guvernele europene, în următorii ani, între a-și proteja cetățenii din punct de vedere social și a se apăra în fața conflictelor.În noul climat geopolitic, țările europene își măresc semnificativ bugetele destinate sectorului de apărare, urmărind să aloce în jur de 5% din PIB iar România nu face excepție de la această direcție.În consecință, va trebui să alegem între protecție socială și protecție împotriva conflictelor?Cum avem grijă de prioritățile și nevoile sociale într-o perioadă tensionată așa cum este cea de acum și cum echilibrăm bugetele protecției sociale și ale armatei astfel încât bunăstarea cetățenilor europeni să nu aibă de suferit în următorii ani?Magda Vâjaică de la Radio România Constanța a stat de vorbă despre aceste subiecte cu Georgiana Teodorescu, europarlamentar, vicepreședinta Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale precum și cu Enache Tușa, cercetător, doctor în științe sociale, politologie și antropologie, profesor la Universitatea Ovidius din Constanța.Cu o intervenție avizată este prezent și profesorul Georgi Shopov de la Institutul de Cercetări Economice din cadrul Academiei Bulgare de Științe, expert în probleme de asistență socială și asigurări.

Sub genericul „Tomorrow’s Europe – Europa de mâine”, în această ediție discutăm despre cum poate îmbunătăți inteligența artificială guvernarea. Mirabela Afronie, jurnalist la Radio România Reșița, a stat de vorbă cu Raluca Spătaru, președintele ONG-ului PauseAI.info, care spune că AI poate eficientiza procedurile și reduce birocrația, dar deciziile trebuie verificate de oameni, iar statul trebuie să păstreze controlul asupra datelor. La rândul său, europarlamentarul român Gheorghe Piperea avertizează că inteligența artificială nu garantează onestitate, folosește informații adesea inexacte și România nu dispune de infrastructura necesară pentru implementare.

În această ediție a podcastului Tomorrow’s Europe”, "Europa de mâine", vorbim despre procesul de educație și încercăm să răspundem la întrebarea :  În era inteligenței artificiale, școlile vor mai fi necesare ?  
Pe măsură ce inteligența artificială (și robotica!) se dezvoltă și modul nostru de a munci se schimbă, iar sistemele de educație trebuie să se gândească ce competențe sunt necesare pentru a trăi și a lucra în această nouă lume. Aceste schimbări ar putea fi semnificative și rapide.
Adelina Tocitu, jurnalistă la Radio România Bucureşti FM, a discutat cu eurodeputatul Dan Barna și cu Alexandru Mălureanu, co-fondator și CMO Ascendia, compania românească prezentă în Grupul de Experți pentru Conținut Educațional Digital al Comisiei Europene.

Inteligența Artificială (IA) transformă profund lumea muncii, aducând atât oportunități uriașe, cât și provocări semnificative. Automatizarea, analiza avansată a datelor și sistemele inteligente modifică modul în care companiile funcționează, felul în care angajații își desfășoară activitatea și chiar competențele necesare pe piața muncii.
La nivelul Uniunii Europene avem Legea privind utilizarea Inteligenței Artificiale (AI ACT), aprobată în iunie 2024, dar care va deveni pe deplin aplicabilă în 2026. De anul acesta (2025) au fost interzise sitemele IA care presupun riscuri inacceptabile cum sunt identificarea și clasificarea biometrică sau recunoașterea facială în spații publice; Codul de bune practici, precum și regulile privind sistemele IA de uz general care trebuie să respecte cerințele de transparență, sunt deja in vigoare în Uniunea Europeană.
Temerea că IA „ne va lăsa fără locuri de muncă” este parțial justificată. Unele profesii, în special cele bazate pe sarcini repetitive și de rutină, sunt într-adevăr vulnerabile la automatizare. Totuși, istoria arată că fiecare revoluție tehnologică, cum a fost cea  „industrială”, a înlocuit anumite meserii, dar a creat altele noi, adesea mai complexe și mai bine plătite. IA nu elimină neapărat munca umană, ci o transformă — accentul se mută de la execuție la creativitate, analiză și supraveghere a tehnologiei.
IA este deja folosită intensiv în mai multe sectoare ale economiei: tehnologie și IT – pentru automatizarea proceselor, securitate cibernetică, dezvoltare software și analiză de date; finanțe și banci– pentru detectarea fraudelor, analiza riscurilor, precum și optimizarea investițiilor; sănătate – în diagnosticare medicală, interpretarea imaginilor, descoperirea de medicamente și chiar managementul pacienților; transport și logistică – vehicule autonome, optimizarea rutelor, gestionarea stocurilor; producția industrială –  realizarea de roboți inteligenți, mentenanță și control al calității; marketing și servicii clienți – chatboți, analiză comportamentală și personalizare a experienței consumatorului.
Cele mai expuse sunt locurile de muncă bazate pe sarcini standardizate și repetitive, cum sunt operatorii de date, casierii, agenții de callcenter, lucrătorii de pe o linie de asamblare, șoferii profesioniști (în contextul vehiculelor autonome).
Ştefan Rancu, jurnalist la Radio România Antena Satelor a discutat despre toate aceaste aspecte cu europarlamentarul Lorant Vincze.