Europa de mâine. Podcast Euranet Plus, realizat de Radio România

„Un alt loc pentru o viață mai bună” este tema pe care o vom aborda în această ediție a podcast-ului „Tomorrow`s Europe”- „Europa de mâine.” În ultimele decenii, milioane de cetățeni europeni au ales să-și părăsească țara natală și să se mute, temporar sau defintiv, în alte state din spațiul european. Motivele sunt din cele mai diverse: economice, de securitate, oportunități de dezvoltare, culturale sau calitatea vieții. De altfel, dreptul la libera circulație este unul dintre pilonii Uniunii Europene. Cei mai mulți dintre cei care caută un alt loc pentru o viață mai bună sunt cetățeni din Est, care aleg să se stabilească în țările vestice. Cu toate acestea, în ultimii ani, tot mai mulți europeni din Vest aleg să se mute în țările estice. În România, de pildă, erau înregistrați în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări, la finalul lunii noiembrie 2025, peste 69.700 de cetățeni europeni cu drept de ședere. Cei mai mulți vin din țări precum Italia, Germania, Franța sau Suedia. Monica Neacșu de la Radio România Brașov a discutat pe acest subiect cu europarlamentarul român Maria Grapini și cu Thomas Hoffman, un cetățean german care s-a stabilit, de câțiva ani, în centrul României, la Brașov.

Într-o lume marcată de crize suprapuse, suprasaturație informațională și polarizare accentuată, încrederea pare tot mai fragilă. Tinerii pun sub semnul întrebării instituțiile, politica și chiar adevărul, în timp ce liderii vorbesc despre o epocă a epuizării și a speranței pierdute. În acest podcast, adunăm vocile unei generații neliniștite și ale unor experți care analizează mecanismele neîncrederii: de la război și extremism, la rețele sociale, dezinformare și inteligență artificială. Este scepticismul noua noastră formă de luciditate sau un drum periculos spre izolare și ruptură socială? 

Europenii, între securitatea socială și securitatea în apărare. Aceasta este tema ediției podcast-ului ”Tomorrow”s Europe / Europa de mâine” , în care încercăm să aflăm în ce măsură vor avea de ales guvernele europene, în următorii ani, între a-și proteja cetățenii din punct de vedere social și a se apăra în fața conflictelor.În noul climat geopolitic, țările europene își măresc semnificativ bugetele destinate sectorului de apărare, urmărind să aloce în jur de 5% din PIB iar România nu face excepție de la această direcție.În consecință, va trebui să alegem între protecție socială și protecție împotriva conflictelor?Cum avem grijă de prioritățile și nevoile sociale într-o perioadă tensionată așa cum este cea de acum și cum echilibrăm bugetele protecției sociale și ale armatei astfel încât bunăstarea cetățenilor europeni să nu aibă de suferit în următorii ani?Magda Vâjaică de la Radio România Constanța a stat de vorbă despre aceste subiecte cu Georgiana Teodorescu, europarlamentar, vicepreședinta Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale precum și cu Enache Tușa, cercetător, doctor în științe sociale, politologie și antropologie, profesor la Universitatea Ovidius din Constanța.Cu o intervenție avizată este prezent și profesorul Georgi Shopov de la Institutul de Cercetări Economice din cadrul Academiei Bulgare de Științe, expert în probleme de asistență socială și asigurări.

Sub genericul „Tomorrow’s Europe – Europa de mâine”, în această ediție discutăm despre cum poate îmbunătăți inteligența artificială guvernarea. Mirabela Afronie, jurnalist la Radio România Reșița, a stat de vorbă cu Raluca Spătaru, președintele ONG-ului PauseAI.info, care spune că AI poate eficientiza procedurile și reduce birocrația, dar deciziile trebuie verificate de oameni, iar statul trebuie să păstreze controlul asupra datelor. La rândul său, europarlamentarul român Gheorghe Piperea avertizează că inteligența artificială nu garantează onestitate, folosește informații adesea inexacte și România nu dispune de infrastructura necesară pentru implementare.

În această ediție a podcastului Tomorrow’s Europe”, "Europa de mâine", vorbim despre procesul de educație și încercăm să răspundem la întrebarea :  În era inteligenței artificiale, școlile vor mai fi necesare ?  
Pe măsură ce inteligența artificială (și robotica!) se dezvoltă și modul nostru de a munci se schimbă, iar sistemele de educație trebuie să se gândească ce competențe sunt necesare pentru a trăi și a lucra în această nouă lume. Aceste schimbări ar putea fi semnificative și rapide.
Adelina Tocitu, jurnalistă la Radio România Bucureşti FM, a discutat cu eurodeputatul Dan Barna și cu Alexandru Mălureanu, co-fondator și CMO Ascendia, compania românească prezentă în Grupul de Experți pentru Conținut Educațional Digital al Comisiei Europene.

Inteligența Artificială (IA) transformă profund lumea muncii, aducând atât oportunități uriașe, cât și provocări semnificative. Automatizarea, analiza avansată a datelor și sistemele inteligente modifică modul în care companiile funcționează, felul în care angajații își desfășoară activitatea și chiar competențele necesare pe piața muncii.
La nivelul Uniunii Europene avem Legea privind utilizarea Inteligenței Artificiale (AI ACT), aprobată în iunie 2024, dar care va deveni pe deplin aplicabilă în 2026. De anul acesta (2025) au fost interzise sitemele IA care presupun riscuri inacceptabile cum sunt identificarea și clasificarea biometrică sau recunoașterea facială în spații publice; Codul de bune practici, precum și regulile privind sistemele IA de uz general care trebuie să respecte cerințele de transparență, sunt deja in vigoare în Uniunea Europeană.
Temerea că IA „ne va lăsa fără locuri de muncă” este parțial justificată. Unele profesii, în special cele bazate pe sarcini repetitive și de rutină, sunt într-adevăr vulnerabile la automatizare. Totuși, istoria arată că fiecare revoluție tehnologică, cum a fost cea  „industrială”, a înlocuit anumite meserii, dar a creat altele noi, adesea mai complexe și mai bine plătite. IA nu elimină neapărat munca umană, ci o transformă — accentul se mută de la execuție la creativitate, analiză și supraveghere a tehnologiei.
IA este deja folosită intensiv în mai multe sectoare ale economiei: tehnologie și IT – pentru automatizarea proceselor, securitate cibernetică, dezvoltare software și analiză de date; finanțe și banci– pentru detectarea fraudelor, analiza riscurilor, precum și optimizarea investițiilor; sănătate – în diagnosticare medicală, interpretarea imaginilor, descoperirea de medicamente și chiar managementul pacienților; transport și logistică – vehicule autonome, optimizarea rutelor, gestionarea stocurilor; producția industrială –  realizarea de roboți inteligenți, mentenanță și control al calității; marketing și servicii clienți – chatboți, analiză comportamentală și personalizare a experienței consumatorului.
Cele mai expuse sunt locurile de muncă bazate pe sarcini standardizate și repetitive, cum sunt operatorii de date, casierii, agenții de callcenter, lucrătorii de pe o linie de asamblare, șoferii profesioniști (în contextul vehiculelor autonome).
Ştefan Rancu, jurnalist la Radio România Antena Satelor a discutat despre toate aceaste aspecte cu europarlamentarul Lorant Vincze.

Fermierii europeni se confruntă cu efectele schimbărilor climatice, de la scăderea producțiilor la hectar până la presiunea tot mai mare asupra resurselor naturale. Soluțiile pot veni din cultivarea unor plante mai rezistente, din utilizarea tehnologiilor digitale, a roboților și a inteligenței artificiale, dar și din schimbările de consum sau adoptarea unor alternative ecologice la pesticide și îngrășăminte, care să reducă dependența externă și impactul asupra mediului.
Clara Iancu abordează toate aceste aspecte în dialogul purtat cu europarlamentarul Ștefan Mușoiu.

În ultimii ani, pe timpul verii, tot mai multe orașe europene au fost lovite de valuri de căldură, determinând locuitorii și turiștii să fugă în locuri mai răcoroase și mai puțin sufocante.
Specialiștii apreciază că, în viitor, durata și intensitatea valurilor de căldură va crește afectând tot mai mult nu doar confortul oamenilor, ci și sănătatea publică și economia.
Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie am încercat să aflăm ce fel de măsuri se pot lua la nivel local și european pentru a ne adapta cât mai bine la valurile de căldură.
Împreună cu colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus am încercat să aflăm care este impactul valurilor de căldură, care sunt tot mai dese și mai intense în ultimii ani ș ice se poate schimba în infrastructura orașelor pentru a ne proteja cât mai bine. De asemenea, am discutat despre cum trebuie sprijinită populația vulnerabilă la schimbările climatice.
Sorin Șchiopu, de la Radio România Tg.Mureș a dialogat cu specialiști în domeniul climatic și europarlamentarul Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului timp de mai multe mandate.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre impactul schimbărilor climatice asupra sănătății. Împreună cu colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus am încercat să aflăm cum trebuie sprijinită populația vulnerabilă la schimbările climatice și care sunt potențialele efecte asupra sănătății publice în Europa, care este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume. Am încercat să aflăm care este impactul schimbărilor climatice asupra calității aerului și apei, precum și modul în care pot fi prevenită răspândirea virusurilor transmise de vectori precum țânțari, căpușe și alte specii invazive. Pentru a afla cum și în ce fel este influențată sănătatea populației de schimbările climatice, Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, i-a invitat pe doamna Roxana Bojariu, coordonator al Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie și pe europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și membru supleant al Comisiei pentru mediu, climă și siguranță alimentară.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre patrimoniul cultural al Europei. Conservarea moștenirii culturale și artistice se confruntă cu numeroase provocări: dezastre naturale, turism de masă, efecte ale schimbărilor climatice.
Împreună cu colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus am încercat să aflăm cât de mult le pasă cetăţenilor de imensa moştenire culturală a Europei şi ce ar trebui să facem pentru a proteja siturile sau pentru a salva obiective negiljate şi în curs de degradare sau locuri de importanţă culturală şi istorică, invadate şi uneori, vandalizate de turişti.
Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, l-a invitat pe europarlamentarul Eugen Tomac, membru al Comisiei de Cultură şi Educaţie a Parlamentului European, să răspundă la câteva întrebări legate de protejarea, la nivel naţional şi european, a patrimoniului cultural.