Europa de mâine. Podcast Euranet Plus, realizat de Radio România

Într-un context global marcat de instabilitate geopolitică, provocări economice și crize succesive, Uniunea Europeană trebuie să își regândească relațiile strategice, în special cu Statele Unite, să își consolideze capacitatea de a gestiona relațiile internaționale cu state conduse de lideri cu viziuni radicale și să își mențină statutul de partener stabil și previzibil, în special în domeniul apărării. Totodată, Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare extinderea cooperării internaționale, de la parteneriatele cu vecinătatea imediată până la dezvoltarea relațiilor în regiuni precum Indo-Pacificul sau Africa, precum și să își reafirme rolul în susținerea multilateralismului, inclusiv prin sprijinirea misiunii Organizației Națiunilor Unite, într-o ordine globală aflată în continuă transformare.
Clara Iancu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor, abordează toate aceste provocări în dialogul purtat cu europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European.

Confruntarea privind taxele vamale, dificultatea în a găsi soluții, temerile care apar pe acest fundal, toate acestea creează premisele  invocării protecționismului, a naționalismului economic. 
Datele Băncii Centrale Europene arată că  integrarea comercială a încetinit în ultimul deceniu. După o perioadă, 1990-2008, când comerțul total cu bunuri și servicii a crescut de la 39% la 61% din PIB-ul mondial, schimburile comerciale au încetinit, în timp ce protecționismul a fost în creștere, ca urmare a  apariției barierelor netarifare și, mai recent, a barierelor tarifare.
Ce răspunsuri are Uniunea Europeană, dacă blocul comunitar este relevant la masa unor discuții pe acest subiect sunt câteva din temele abordate în cadrul podcastului Euranet Plus. Interlocutorii lui Horia Daraban, Iuliu Winkler și Vlad Voiculescu, eurodeputați români, oferă proiecțiile și interpretările proprii inclusiv în cheia avantajelor pe care le aduce liberul comerț pentru statele membre.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre materiile prime critice. Ce ar fi dacă Uniunea Europeană ar trebui să se aprovizioneze singură cu materii prime critice? Folosite în tehnologii de vârf, pământurile rare și metalele rare sunt acele elemente care, la nivelul scoarței terestre, se găsesc în concentrații mai mici de 1%.
Uniunea Europeană este dependentă de importuri din China, Turcia și Africa de Sud, deoarece unele materii prime critice fie nu există, fie nu mai sunt extrase pe bătrânul continent. În 2023, executivul comunitar a prezentat Actul European privind materiile prime critice, după care Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unei acord informal pentru ca mai multe materii prime rare să fie extrase, procesate și reciclate în Uniunea Europeană.
Ștefan Baciu, jurnalist la Radio România Internațional, a discutat despre extracția, prelucrarea și materiilor prime critice cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie și cu Dumitru Turbăceanu, primarul comunei Baia de Fier, unde se află cel mai mare sit de grafit din Europa.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre securitatea energetică a Europei. „Ce ar fi dacă ar trebui să ne bazăm pe noi înșine pentru toate sursele noastre de energie?” Aceasta este întrebarea la care au căutat răspunsuri colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus.
Printre priorităţile Comisiei Europene se numără investiţiile în energie regenerabilă şi în reţeaua de transport şi reducerea costurilor de producţie. Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile, ca parte a Acordului Industrial Curat al Uniunii Europene, ar urma să ducă la economii totale estimate la 45 de miliarde de euro în 2025, care vor crește progresiv până la 130 de miliarde de euro pe an până în 2030.
Ştefan Baciu, de la Radio România Internaţional, a discutat cu europarlamentarul Virgil Daniel Popescu despre costul energiei în Uniunea Europeană şi despre capacitatea europenilor de a acoperi, din producţie proprie, cererea de energie.

Sub genericul –Tomorrow’s Europe, Europa de mâine, vorbim astăzi despre capacitatea Uniunii Europene de a se apăra în eventualitatea unui atac. Timp de ani de zile, cheltuielile pentru apărare nu au reprezentat o preocupare majoră pentru membrii europeni ai NATO. Însă vremurile se schimbă, iar apărarea este acum pe buzele tuturor. După anunțul Comisiei Europene privind împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru arme, UE asistă la o schimbare rapidă și de proporții a modului în care înțelege să se apere. Însă pot întreprinderile europene să recupereze teren în fața achizițiilor enorme de arme americane? Are Europa o armată suficientă? Puterea nucleară este suficientă în Europa? Sunt întrebări a care încercăm să răspundem astazi împreună cu Maria Grapini, europarlamentar, și  conf. univ. dr.  Cristian Pîrvulescu, decan la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, analist politic.