Europa de mâine. Podcast Euranet Plus, realizat de Radio România

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre drepturile pasagerilor aerieni. În mare majoritate, aceştia călătoresc în interes personal şi, pe lângă biletul de avion, fac rezervări la hoteluri şi, uneori, închiriază maşini, într-un pachet de servicii recent definit şi reglementat la nivel european. De mai mulţi ani, la nivel european se poartă negocieri pentru modificarea legislaţiei privind normele comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor.
Va reuşi viitoarea legislaţie europeană să pună capăt costurilor ascunse care duc la creşterea preţului biletului de avion?
Ce pârghii instituţionale are la dispoziţie Uniunea Europeană pentru protejarea pasagerilor, în special pentru cei care călătoresc cu avionul, care s-au confruntat sau care se confruntă cu amânarea sau suspendarea unor zboruri?
Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, le-a adresat europarlamentarului Virgil Popescu şi lui Dan Anghelescu, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre fraudele prin plăți în Uniunea Europeană, fenomen care crește rapid. Escrocii își schimbă tacticile — de la furtul de date la manipularea oamenilor pentru a face singuri plățile — folosind metode avansate precum inteligența artificială și ingineria socială.
 
În 2025, 45% dintre consumatorii din Uniunea Europeană E s-au confruntat cu tentative de fraudă, iar inteligența artificială a crescut rata de succes a atacurilor de tip phishing cu 400%. Printre noile mtode de escrocare figurează phishing prin coduri QR („quishing”), fraude cu voci deepfake, mesaje false pentru plata taxelor de drum, reduceri online înșelătoare și reclame frauduloase generate cu AI folosind imaginea celebrităților pe rețelele sociale.  Așadar, întrebarea este: escrocherii reale, falși experți și influenceri manipulatori - cât de departe pot merge escrocii din mediul online?
 
Adelina Tocitu, jurnalistă la Radio România Bucureşti FM, a discutat cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European şi cu Alexa Jospeh, expert în securitate cibernetică.

Sub genericul –Tomorrow’s Europe ,Europa de mâine, vorbim astăzi despre migrația calificată versus perfecționarea profesională internă în Uniunea Europeană. Într-o economie europeană aflată într-o competiție globală tot mai intensă, una dintre marile întrebări este cum își pot menține statele competitivitatea pe piața muncii. România și alte țări din Uniunea Europeană se confruntă deja cu lipsa forței de muncă în anumite sectoare, în timp ce transformările tehnologice și economice cer competențe tot mai specializate.
În acest context, apare o dilemă: ne putem baza exclusiv pe formarea și perfecționarea profesională a propriei forțe de muncă sau este nevoie și de atragerea migranților calificați? Cu alte cuvinte, poate Europa să rămână competitivă fără imigrație sau soluția realistă este o combinație între dezvoltarea competențelor interne și migrația calificată?
Robina Cornaciu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor, a discutat  despre aceste provocări și despre politicile europene în domeniul pieței muncii cu europarlamentarul Maria Georgiana Teodorescu.

În ultimii ani, Uniunea Europeană s-a confruntat cu mai multe crize energetice, iar aceste evoluții au readus în prim-plan o dezbatere importantă: cum poate Europa să își atingă obiectivele climatice fără a afecta competitivitatea industriei.
Tranziția către o economie verde presupune costuri semnificative pentru companii, în special în sectoarele cu consum ridicat de energie, în timp ce concurența globală devine tot mai puternică. În același timp, presiunea de a reduce emisiile și de a respecta angajamentele climatice rămâne una majoră.
În acest context, provocarea pentru Uniunea Europeană este de a găsi un echilibru între sustenabilitate și competitivitate, astfel încât tranziția verde să nu devină un obstacol pentru dezvoltarea economică, ci o oportunitate.
Cum poate Europa să își atingă obiectivele climatice fără a afecta competitivitatea industriei?
Clara Iancu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor, abordează toate aceste aspecte în dialogul purtat cu europarlamentarul Ștefan Mușoiu.

Sub genericul „Tomorrow’s Europe, Europa de mâine”, în această ediție discutăm despre  competitivitatea Uniunii Europene, Economiile statelor membre au fost afectate de  războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei din cauza modificării fluxurilor de  aprovizionare și a turbulențelor prețurilor la energie. Cel mai recent război, din Orientul  Mijlociu, a provocat instabilitate pe piețele energiei și o impredictibilitate a prețurilor, cu  impact asupra costurilor de producție și de transport. 
 
Pe de altă parte, tarifele vamale și acordurile comerciale influențează, la rândul lor,  economiile statelor membre ale Uniunii Europene. Se discută despre politica industrială a  Uniunii versus piețe deschise, despre autonomia strategică și despre producția  europeană, eventual cu eticheta „Made in the EU”. 
 
Un aspect important îl reprezintă acordurile comerciale, precum cel cu MERCOSUR, care  reprezintă piața comună a Americii de Sud, alcătuită din Argentina, Brazilia, Paraguay și  Uruguay. Semnarea acestui acord a provocat vii dezbateri, conturându-se două curente,  fie deschiderea piaței europene cu respectarea unor standarde de calitate, fie evitarea  unui astfel de acord pentru a-I proteja pe producătorii europeni. Am încercat să aflăm  care sunt avantajele și riscurile unui astfel de acord în dialogurile pe care le-am purtat cu  profesorul Radu Ciobanu, prodecan de la Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse  de Valori, Academia de Studii Economice din București și cu europarlamentara Maria  Grapini, vicepreședintă a Comisiei pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor din  Parlamentul European. 

Cum își rezolvă armatele europene deficitul de personal ?
          Într-un context internațional de securitate tot mai complicat parcurgem o perioadă marcată de numeroase conflicte și evenimente internaționale ce au pus la încercare stabilitatea globală, afectând viețile a milioane de oameni de pe aproape toate continentele.
          În aceste condiții, în statele membre ale UE se vorbește tot mai des despre armată. Despre creșterea cheltuielilor militare, despre noi programe de înarmare și mai ales despre recrutarea de noi militari, cu atât mai mult cu cât unele rapoarte indică faptul că Europa se confruntă cu un deficit semnificativ de personal militar.
          Spre exemplu, o analiză recentă a Institutului Francez de Relații Internaționale (IFRI) arată că UE are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de anul 2030.
          Între altele, raportul arată că Europa nu are suficienți soldați pentru un război terestru. Astfel, 20 din 30 de națiuni europene (din NATO/UE) au sub 15.000 de soldați activi. Dacă punem la socoteală și faptul că o parte a trupelor americane prezente în Europa ar urma să fie relocate, tot mai multe armate europene își propun să gestioneze mai bine deficitul de personal. 
           Problema nu este foarte simplu de rezolvat. S-a avansat ideea revenirii la serviciul militar obligatoriu sau recrutarea de mai mulți rezerviști voluntari ori chiar angajarea de mercenari.
          Cum se poziționează România în această dezbatere este un subiect abordat în dialogul lui Sorin Şchiopu jurnalist la Radio România Târgu Mureş cu europarlamentarul PNL (PPE) Gheorghe Falcă și cu conf.dr. Mihaela Natea, director al Departamentul de Istorie și Știinte Politice al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) Târgu Mureș și director al Centrului de excelență Jean Monnet în Securitate Europeană și Combaterea Dezinformării.

Sub genericul –Tomorrow’s Europe, Europa de mâine, astăzi, subiectul aflat în atenție  este legat direct de posibilitatea înființării unei agenții europene de informații. Întrebările ce gravitează în jurul acestei teme vizează aspecte care țin de oportunitatea funcționării unei astfel de instituții,  de piedicile existente în punerea la punct a unei entități de intelligence și ce poate construi Uniunea Europeană în lipsă.
În materialul jurnalistic semnat de Horia Daraban, redactor la Radio România Iași, interlocutorii  săi, eurodeputatul român Vasile Dîncu,  și profesorul ieșean Teodor Moga, folosesc în răspunsurile lor  noțiuni precum suveranitatea națională a statelor membre ale Uniunii, încredere între parteneri și pericole reale la adresa spațiului comunitar.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre apărarea Europei.
Suntem pregătiţi pentru un nou tip de război, bazat pe tehnologie şi inteligenţă artificială? În ce măsură ar putea inteligenţa artificială să-i înlocuiască pe militari pe câmpul de luptă? Care va fi rolul dronelor într+un viitor conflict militar? Avem legislaţia necesară pentru a apăra populaţia din Uniunea Europeană de aceste ameninţări?
Acestea sunt întrebările comune pe care jurnaliştii din reţeaua EuranetPlus le-au adresat interlocutorilor, întrebări pe care Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, le-a adresat europarlamentarului Vincze Lorant, membru supleant în Comisia de Securitate şi Apărare a Parlamentului European.

„Un alt loc pentru o viață mai bună” este tema pe care o vom aborda în această ediție a podcast-ului „Tomorrow`s Europe”- „Europa de mâine.” În ultimele decenii, milioane de cetățeni europeni au ales să-și părăsească țara natală și să se mute, temporar sau defintiv, în alte state din spațiul european. Motivele sunt din cele mai diverse: economice, de securitate, oportunități de dezvoltare, culturale sau calitatea vieții. De altfel, dreptul la libera circulație este unul dintre pilonii Uniunii Europene. Cei mai mulți dintre cei care caută un alt loc pentru o viață mai bună sunt cetățeni din Est, care aleg să se stabilească în țările vestice. Cu toate acestea, în ultimii ani, tot mai mulți europeni din Vest aleg să se mute în țările estice. În România, de pildă, erau înregistrați în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări, la finalul lunii noiembrie 2025, peste 69.700 de cetățeni europeni cu drept de ședere. Cei mai mulți vin din țări precum Italia, Germania, Franța sau Suedia. Monica Neacșu de la Radio România Brașov a discutat pe acest subiect cu europarlamentarul român Maria Grapini și cu Thomas Hoffman, un cetățean german care s-a stabilit, de câțiva ani, în centrul României, la Brașov.

Într-o lume marcată de crize suprapuse, suprasaturație informațională și polarizare accentuată, încrederea pare tot mai fragilă. Tinerii pun sub semnul întrebării instituțiile, politica și chiar adevărul, în timp ce liderii vorbesc despre o epocă a epuizării și a speranței pierdute. În acest podcast, adunăm vocile unei generații neliniștite și ale unor experți care analizează mecanismele neîncrederii: de la război și extremism, la rețele sociale, dezinformare și inteligență artificială. Este scepticismul noua noastră formă de luciditate sau un drum periculos spre izolare și ruptură socială?