Europa de mâine. Podcast Euranet Plus, realizat de Radio România

În această ediție a podcastului Tomorrow’s Europe”, "Europa de mâine", vorbim despre procesul de educație și încercăm să răspundem la întrebarea :  În era inteligenței artificiale, școlile vor mai fi necesare ?  
Pe măsură ce inteligența artificială (și robotica!) se dezvoltă și modul nostru de a munci se schimbă, iar sistemele de educație trebuie să se gândească ce competențe sunt necesare pentru a trăi și a lucra în această nouă lume. Aceste schimbări ar putea fi semnificative și rapide.
Adelina Tocitu, jurnalistă la Radio România Bucureşti FM, a discutat cu eurodeputatul Dan Barna și cu Alexandru Mălureanu, co-fondator și CMO Ascendia, compania românească prezentă în Grupul de Experți pentru Conținut Educațional Digital al Comisiei Europene.

Inteligența Artificială (IA) transformă profund lumea muncii, aducând atât oportunități uriașe, cât și provocări semnificative. Automatizarea, analiza avansată a datelor și sistemele inteligente modifică modul în care companiile funcționează, felul în care angajații își desfășoară activitatea și chiar competențele necesare pe piața muncii.
La nivelul Uniunii Europene avem Legea privind utilizarea Inteligenței Artificiale (AI ACT), aprobată în iunie 2024, dar care va deveni pe deplin aplicabilă în 2026. De anul acesta (2025) au fost interzise sitemele IA care presupun riscuri inacceptabile cum sunt identificarea și clasificarea biometrică sau recunoașterea facială în spații publice; Codul de bune practici, precum și regulile privind sistemele IA de uz general care trebuie să respecte cerințele de transparență, sunt deja in vigoare în Uniunea Europeană.
Temerea că IA „ne va lăsa fără locuri de muncă” este parțial justificată. Unele profesii, în special cele bazate pe sarcini repetitive și de rutină, sunt într-adevăr vulnerabile la automatizare. Totuși, istoria arată că fiecare revoluție tehnologică, cum a fost cea  „industrială”, a înlocuit anumite meserii, dar a creat altele noi, adesea mai complexe și mai bine plătite. IA nu elimină neapărat munca umană, ci o transformă — accentul se mută de la execuție la creativitate, analiză și supraveghere a tehnologiei.
IA este deja folosită intensiv în mai multe sectoare ale economiei: tehnologie și IT – pentru automatizarea proceselor, securitate cibernetică, dezvoltare software și analiză de date; finanțe și banci– pentru detectarea fraudelor, analiza riscurilor, precum și optimizarea investițiilor; sănătate – în diagnosticare medicală, interpretarea imaginilor, descoperirea de medicamente și chiar managementul pacienților; transport și logistică – vehicule autonome, optimizarea rutelor, gestionarea stocurilor; producția industrială –  realizarea de roboți inteligenți, mentenanță și control al calității; marketing și servicii clienți – chatboți, analiză comportamentală și personalizare a experienței consumatorului.
Cele mai expuse sunt locurile de muncă bazate pe sarcini standardizate și repetitive, cum sunt operatorii de date, casierii, agenții de callcenter, lucrătorii de pe o linie de asamblare, șoferii profesioniști (în contextul vehiculelor autonome).
Ştefan Rancu, jurnalist la Radio România Antena Satelor a discutat despre toate aceaste aspecte cu europarlamentarul Lorant Vincze.

Fermierii europeni se confruntă cu efectele schimbărilor climatice, de la scăderea producțiilor la hectar până la presiunea tot mai mare asupra resurselor naturale. Soluțiile pot veni din cultivarea unor plante mai rezistente, din utilizarea tehnologiilor digitale, a roboților și a inteligenței artificiale, dar și din schimbările de consum sau adoptarea unor alternative ecologice la pesticide și îngrășăminte, care să reducă dependența externă și impactul asupra mediului.
Clara Iancu abordează toate aceste aspecte în dialogul purtat cu europarlamentarul Ștefan Mușoiu.

În ultimii ani, pe timpul verii, tot mai multe orașe europene au fost lovite de valuri de căldură, determinând locuitorii și turiștii să fugă în locuri mai răcoroase și mai puțin sufocante.
Specialiștii apreciază că, în viitor, durata și intensitatea valurilor de căldură va crește afectând tot mai mult nu doar confortul oamenilor, ci și sănătatea publică și economia.
Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie am încercat să aflăm ce fel de măsuri se pot lua la nivel local și european pentru a ne adapta cât mai bine la valurile de căldură.
Împreună cu colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus am încercat să aflăm care este impactul valurilor de căldură, care sunt tot mai dese și mai intense în ultimii ani ș ice se poate schimba în infrastructura orașelor pentru a ne proteja cât mai bine. De asemenea, am discutat despre cum trebuie sprijinită populația vulnerabilă la schimbările climatice.
Sorin Șchiopu, de la Radio România Tg.Mureș a dialogat cu specialiști în domeniul climatic și europarlamentarul Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului timp de mai multe mandate.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre impactul schimbărilor climatice asupra sănătății. Împreună cu colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus am încercat să aflăm cum trebuie sprijinită populația vulnerabilă la schimbările climatice și care sunt potențialele efecte asupra sănătății publice în Europa, care este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume. Am încercat să aflăm care este impactul schimbărilor climatice asupra calității aerului și apei, precum și modul în care pot fi prevenită răspândirea virusurilor transmise de vectori precum țânțari, căpușe și alte specii invazive. Pentru a afla cum și în ce fel este influențată sănătatea populației de schimbările climatice, Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, i-a invitat pe doamna Roxana Bojariu, coordonator al Secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie și pe europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și membru supleant al Comisiei pentru mediu, climă și siguranță alimentară.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre patrimoniul cultural al Europei. Conservarea moștenirii culturale și artistice se confruntă cu numeroase provocări: dezastre naturale, turism de masă, efecte ale schimbărilor climatice.
Împreună cu colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus am încercat să aflăm cât de mult le pasă cetăţenilor de imensa moştenire culturală a Europei şi ce ar trebui să facem pentru a proteja siturile sau pentru a salva obiective negiljate şi în curs de degradare sau locuri de importanţă culturală şi istorică, invadate şi uneori, vandalizate de turişti.
Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, l-a invitat pe europarlamentarul Eugen Tomac, membru al Comisiei de Cultură şi Educaţie a Parlamentului European, să răspundă la câteva întrebări legate de protejarea, la nivel naţional şi european, a patrimoniului cultural.

Sub genericul –Tomorrow’s Europe ,Europa de mâine, vorbim astăzi despre perspectiva ca europenii să vorbească, într-un viitor apropiat sau mai îndepărtat, aceeași limbă. Ideea unei limbi comune pentru Europa a fost discutată de mulți ani, dar este dificil de prezis dacă sau când s-ar putea întâmpla acest lucru. Motivele ţin de peisajul lingvistic actual.
În primul rând, diversitatea! Europa găzduiește o multitudine de limbi, inclusiv limbi importante precum engleza, franceza, germana și spaniola, precum și multe limbi regionale și minoritare.
În al doilea rând, identitatea culturală! Limba este o componentă cheie a identității culturale, iar mulți europeni sunt mândri de limbile lor materne, ceea ce poate face dificilă, din punct de vedere politic și social, adoptarea unei limbi comune.
În prezent, engleza este a doua cea mai vorbită limbă în Europa și servește drept limbă de lucru în multe contexte, inclusiv în afaceri și diplomație. Influența sa globală ar putea sugera că ar putea deveni o limbă comună. Dar este posibil să vorbim cu toții aceeași limbă? Robina Cornaciu, jurnalistă la Radio România Antena Saterlor, a discutat subiectul pe larg cu europarlamentarul Claudiu Târziu.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” – „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre un subiect cu o miză esențială: Ar putea Europa să repete greșelile trecutului?
 După decenii de pace și prosperitate, Uniunea Europeană se confruntă astăzi cu multiple crize: războiul din Ucraina, ascensiunea extremismului, scăderea încrederii în instituții și atacurile hibride asupra valorilor democratice. Aceste semnale de alarmă au stârnit îngrijorări reale cu privire la fragilitatea proiectului european și la pericolul repetării unor derapaje istorice.
Cătălin Glăvan, jurnalist la Radio România Oltenia Craiova, a discutat cu fostul europarlamentar Vlad Gheorghe şi cu Mihai Ghițulescu, doctor în istorie, lector la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova despre crizele internaţionale actuale, despre presiuni asupra statului de drept în unele state membre, despre manipularea informației și fragmentarea discursului public.

UE are în față ani grei de criză - economică, politică, militară și, foarte important, o criză de leadership. Fundamentele lumii cu care ne-am deprins după 1989 se prăbușesc cu zgomot, iar noua lume încă nu s-a născut. Tocmai de aceea, Europa unită este obligată să se mențină în prima linie a succesului, cu compromisuri minimale, altminteri va deveni o piesă de muzeu politic și nimic mai mult. Evident că părerile celor direct implicați în politicile europene, sau care le studiază, sunt diferite, de la încredere deplină într-un viitor luminos la îndoieli raționale. Doi politicieni și doi profesori universitari din trei state europene argumentează la temă.
Dan Horea, jurnalist la Radio România Cluj, a dialogat cu profesoara universitară Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj şi cu europarlamentarul Rareş Bogdan.

Într-un context global marcat de instabilitate geopolitică, provocări economice și crize succesive, Uniunea Europeană trebuie să își regândească relațiile strategice, în special cu Statele Unite, să își consolideze capacitatea de a gestiona relațiile internaționale cu state conduse de lideri cu viziuni radicale și să își mențină statutul de partener stabil și previzibil, în special în domeniul apărării. Totodată, Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare extinderea cooperării internaționale, de la parteneriatele cu vecinătatea imediată până la dezvoltarea relațiilor în regiuni precum Indo-Pacificul sau Africa, precum și să își reafirme rolul în susținerea multilateralismului, inclusiv prin sprijinirea misiunii Organizației Națiunilor Unite, într-o ordine globală aflată în continuă transformare.
Clara Iancu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor, abordează toate aceste provocări în dialogul purtat cu europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European.