Europa de mâine. Podcast Euranet Plus, realizat de Radio România

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre patrimoniul cultural al Europei. Conservarea moștenirii culturale și artistice se confruntă cu numeroase provocări: dezastre naturale, turism de masă, efecte ale schimbărilor climatice.
Împreună cu colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus am încercat să aflăm cât de mult le pasă cetăţenilor de imensa moştenire culturală a Europei şi ce ar trebui să facem pentru a proteja siturile sau pentru a salva obiective negiljate şi în curs de degradare sau locuri de importanţă culturală şi istorică, invadate şi uneori, vandalizate de turişti.
Ştefan Baciu, jurnalist la Radio România Internaţional, l-a invitat pe europarlamentarul Eugen Tomac, membru al Comisiei de Cultură şi Educaţie a Parlamentului European, să răspundă la câteva întrebări legate de protejarea, la nivel naţional şi european, a patrimoniului cultural.

Sub genericul –Tomorrow’s Europe ,Europa de mâine, vorbim astăzi despre perspectiva ca europenii să vorbească, într-un viitor apropiat sau mai îndepărtat, aceeași limbă. Ideea unei limbi comune pentru Europa a fost discutată de mulți ani, dar este dificil de prezis dacă sau când s-ar putea întâmpla acest lucru. Motivele ţin de peisajul lingvistic actual.
În primul rând, diversitatea! Europa găzduiește o multitudine de limbi, inclusiv limbi importante precum engleza, franceza, germana și spaniola, precum și multe limbi regionale și minoritare.
În al doilea rând, identitatea culturală! Limba este o componentă cheie a identității culturale, iar mulți europeni sunt mândri de limbile lor materne, ceea ce poate face dificilă, din punct de vedere politic și social, adoptarea unei limbi comune.
În prezent, engleza este a doua cea mai vorbită limbă în Europa și servește drept limbă de lucru în multe contexte, inclusiv în afaceri și diplomație. Influența sa globală ar putea sugera că ar putea deveni o limbă comună. Dar este posibil să vorbim cu toții aceeași limbă? Robina Cornaciu, jurnalistă la Radio România Antena Saterlor, a discutat subiectul pe larg cu europarlamentarul Claudiu Târziu.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” – „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre un subiect cu o miză esențială: Ar putea Europa să repete greșelile trecutului?
 După decenii de pace și prosperitate, Uniunea Europeană se confruntă astăzi cu multiple crize: războiul din Ucraina, ascensiunea extremismului, scăderea încrederii în instituții și atacurile hibride asupra valorilor democratice. Aceste semnale de alarmă au stârnit îngrijorări reale cu privire la fragilitatea proiectului european și la pericolul repetării unor derapaje istorice.
Cătălin Glăvan, jurnalist la Radio România Oltenia Craiova, a discutat cu fostul europarlamentar Vlad Gheorghe şi cu Mihai Ghițulescu, doctor în istorie, lector la Facultatea de Științe Sociale a Universității din Craiova despre crizele internaţionale actuale, despre presiuni asupra statului de drept în unele state membre, despre manipularea informației și fragmentarea discursului public.

UE are în față ani grei de criză - economică, politică, militară și, foarte important, o criză de leadership. Fundamentele lumii cu care ne-am deprins după 1989 se prăbușesc cu zgomot, iar noua lume încă nu s-a născut. Tocmai de aceea, Europa unită este obligată să se mențină în prima linie a succesului, cu compromisuri minimale, altminteri va deveni o piesă de muzeu politic și nimic mai mult. Evident că părerile celor direct implicați în politicile europene, sau care le studiază, sunt diferite, de la încredere deplină într-un viitor luminos la îndoieli raționale. Doi politicieni și doi profesori universitari din trei state europene argumentează la temă.
Dan Horea, jurnalist la Radio România Cluj, a dialogat cu profesoara universitară Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj şi cu europarlamentarul Rareş Bogdan.

Într-un context global marcat de instabilitate geopolitică, provocări economice și crize succesive, Uniunea Europeană trebuie să își regândească relațiile strategice, în special cu Statele Unite, să își consolideze capacitatea de a gestiona relațiile internaționale cu state conduse de lideri cu viziuni radicale și să își mențină statutul de partener stabil și previzibil, în special în domeniul apărării. Totodată, Uniunea Europeană trebuie să ia în considerare extinderea cooperării internaționale, de la parteneriatele cu vecinătatea imediată până la dezvoltarea relațiilor în regiuni precum Indo-Pacificul sau Africa, precum și să își reafirme rolul în susținerea multilateralismului, inclusiv prin sprijinirea misiunii Organizației Națiunilor Unite, într-o ordine globală aflată în continuă transformare.
Clara Iancu, jurnalistă la Radio România Antena Satelor, abordează toate aceste provocări în dialogul purtat cu europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European.

Confruntarea privind taxele vamale, dificultatea în a găsi soluții, temerile care apar pe acest fundal, toate acestea creează premisele  invocării protecționismului, a naționalismului economic. 
Datele Băncii Centrale Europene arată că  integrarea comercială a încetinit în ultimul deceniu. După o perioadă, 1990-2008, când comerțul total cu bunuri și servicii a crescut de la 39% la 61% din PIB-ul mondial, schimburile comerciale au încetinit, în timp ce protecționismul a fost în creștere, ca urmare a  apariției barierelor netarifare și, mai recent, a barierelor tarifare.
Ce răspunsuri are Uniunea Europeană, dacă blocul comunitar este relevant la masa unor discuții pe acest subiect sunt câteva din temele abordate în cadrul podcastului Euranet Plus. Interlocutorii lui Horia Daraban, Iuliu Winkler și Vlad Voiculescu, eurodeputați români, oferă proiecțiile și interpretările proprii inclusiv în cheia avantajelor pe care le aduce liberul comerț pentru statele membre.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre materiile prime critice. Ce ar fi dacă Uniunea Europeană ar trebui să se aprovizioneze singură cu materii prime critice? Folosite în tehnologii de vârf, pământurile rare și metalele rare sunt acele elemente care, la nivelul scoarței terestre, se găsesc în concentrații mai mici de 1%.
Uniunea Europeană este dependentă de importuri din China, Turcia și Africa de Sud, deoarece unele materii prime critice fie nu există, fie nu mai sunt extrase pe bătrânul continent. În 2023, executivul comunitar a prezentat Actul European privind materiile prime critice, după care Parlamentul și Consiliul au convenit asupra unei acord informal pentru ca mai multe materii prime rare să fie extrase, procesate și reciclate în Uniunea Europeană.
Ștefan Baciu, jurnalist la Radio România Internațional, a discutat despre extracția, prelucrarea și materiilor prime critice cu europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie și cu Dumitru Turbăceanu, primarul comunei Baia de Fier, unde se află cel mai mare sit de grafit din Europa.

Sub genericul – „Tomorrow’s Europe” „Europa de mâine”, în această ediţie discutăm despre securitatea energetică a Europei. „Ce ar fi dacă ar trebui să ne bazăm pe noi înșine pentru toate sursele noastre de energie?” Aceasta este întrebarea la care au căutat răspunsuri colegii de la posturile partenere din reţeaua Euranet Plus.
Printre priorităţile Comisiei Europene se numără investiţiile în energie regenerabilă şi în reţeaua de transport şi reducerea costurilor de producţie. Planul de acțiune pentru energie la prețuri accesibile, ca parte a Acordului Industrial Curat al Uniunii Europene, ar urma să ducă la economii totale estimate la 45 de miliarde de euro în 2025, care vor crește progresiv până la 130 de miliarde de euro pe an până în 2030.
Ştefan Baciu, de la Radio România Internaţional, a discutat cu europarlamentarul Virgil Daniel Popescu despre costul energiei în Uniunea Europeană şi despre capacitatea europenilor de a acoperi, din producţie proprie, cererea de energie.

Sub genericul –Tomorrow’s Europe, Europa de mâine, vorbim astăzi despre capacitatea Uniunii Europene de a se apăra în eventualitatea unui atac. Timp de ani de zile, cheltuielile pentru apărare nu au reprezentat o preocupare majoră pentru membrii europeni ai NATO. Însă vremurile se schimbă, iar apărarea este acum pe buzele tuturor. După anunțul Comisiei Europene privind împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru arme, UE asistă la o schimbare rapidă și de proporții a modului în care înțelege să se apere. Însă pot întreprinderile europene să recupereze teren în fața achizițiilor enorme de arme americane? Are Europa o armată suficientă? Puterea nucleară este suficientă în Europa? Sunt întrebări a care încercăm să răspundem astazi împreună cu Maria Grapini, europarlamentar, și  conf. univ. dr.  Cristian Pîrvulescu, decan la Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti, analist politic.